Despre bariere in comunicarea cu un adolescent
Orice parinte gaseste dificil sa isi inteleaga copilul, in special daca acesta se afla in etapa adolescentei. Apar bariere in comunicare provocate de lipsa sa de respect, de diferentele intre valorile dumneavoastra si ale sale, dar si chiar de reactiile dumneavoastra la actiunile sale.
Vi s-a intamplat probabil ca, atunci cand incercati sa ii aratati cum a gresit sau ce doriti de la el, sa va intrerupa cu fraze de genul : „Asta nu-i nimic! Sa vezi ce face prietenul meu X…” si astfel, adolescentul sa reorienteze discutia. V-a infuriat vreodata cu replici de genul : „ Tu nu stii nimic, habar nu ai ce-i cu mine daca crezi asta!”? In aceste situatii, i-ati intors-o cu replici asemanatoare de genul : „Ce stii tu, esti un copil”, parasind apoi camera?
Este extrem de usor sa inghetati o discutie, bariere in comunicare apar fara sa va dati macar seama. De multe ori, o faceti inconstient. Daca reactionati impulsiv, veti apela instinctiv la aceste bariere in comunicare, care sunt de fapt moduri gresite de a reactiona invatate poate de la proprii parinti.
Daca sunteti preocupati doar de ceea ce va deranjeaza pe dumneavoastra nu veti mai acorda deloc atentie la ceea ce spune celalalt. Exista diverse bariere in comunicare pe care le folositi; doar cateva exemple:
·
Amenintari : „Daca nu esti in stare sa faci
curat azi, nu mai iesi nicaieri!”, „FA curat, altfel…”. Aceste amenintari – de
care poate va folositi pentru ca le considerati singura modalitate de a
convinge un adolescent – nu conving, in nici un caz nu ajuta comunicarea, ci
produc teama si resentiment. Mai mult, va invatati copilul sa adopte aceleasi
comportamente cu cei mai slabi decat el : colegi de scoala, copii mai mici, in
viitor – proprii lui copii.
·
Ordine : „Sa faci imediat cum am zis!”, „Nu intreba
de ce, stiu eu mai bine!”. In acest caz, va folositi doar de autoritatea de
adult, fara a simti nevoia de a va explica, doar dumneavoastra stiti mai bine!
Dar acest mod de a da ordine nu trebuie sa se regaseasca in familie! Chiar daca
stiti mai bine, ati putea sa incercati sa ii explicati adolescentului „de ce”.
Daca va folositi doar de autoritate, veti bloca orice comunicare, pentru ca
nimic nu uraste adolescentul mai mult decat un adult autoritar!
·
Insulta: „ Ce te poti astepta de la un copil?”,
„Numai tu puteai face o asa tampenie!”, „Nu mi-ai mostenit inteligenta!”.
Asemenea jigniri poate ca le spuneti la nervi si apoi nici nu va mai amintiti
de ele. Dar un adolescent nu va uita niciodata de ele. Acestea vor creste in
sinea lui, vor capata proportii, pana ce vor ajunge sa-l convinga ca nu e bun
de nimic asa ca … de ce sa mai incerce? Imaginea sa de sine va fi afectata de
aceste insulte chiar si ca adult.
·
Critica : „Nu citesti destul!”, „Te plangi tot
timpul ca ai de invatat, dar vad ca asculti muzica!”, „Nu faci … cum trebuie!”.
La fel ca in cazul insultei, critica afecteaza imaginea de sine a
adolescentului, facandu-l sa creada ca, intr-adevar, nu este bun de nimic.
Ganditi-va doar: de cate ori il criticati si de cate ori il laudati?
·
Dirijarea: „Trebuie sa fii mai responsabil!”,
„Trebuia sa inveti mai mult!”, „ Nu trebuie sa te porti asa cu un adult!”.
Iarasi, apelati doar la autoritatea dumneavoastra ca adult, dar ce ar fi sa
apelati si la intelepciunea dumneavoastra?
·
Interogarea : „De ce ai intarziat?”, „Ce faci,
nu ai de invatat?”, „Unde te duci; cu cine?”, „Cate ore ai studiat astazi?”.
Sigur, este logic ca trebuie sa stiti ce face sau unde merge adolescentul, dar
acest mod de interogare si mai ales tonul autoritar folosit nu sunt altceva
decat bariere in comunicare: va va raspunde, pentru ca trebuie sa se supuna,
dar va avea resentimente.
·
Sfat necerut: „Daca ai invata, sunt sigur ca ai
lua 9”, „De ce nu faci asa cum zic eu, ca e mai bine”, „Daca-mi ceri mie
parerea…”. Dar poate ca nu v-a cerut parerea! Tot ce faceti dand sfaturi
parintesti in stanga si in dreapta este sa va simtiti important, atoatestiutor.
Dar poate adolescentul nu are nevoie de sfatul dumneavoastra : atunci cand vine
la dumneavoastra cu o problema, de cele mai multe ori el nu cere sfaturi, ci
intelegere.
·
Schimbarea subiectului: „Dragut ce zici tu, dar
sa vezi ce mi s-a intamplat mie ieri la servici”, „Interesant, dar hai sa-ti
zic ce a facut sora ta”. Ii minimalizati parerile, experienta? Credeti ca toate
problemele sale ca adolescent sunt nesemnificative si trecatoare in comparatie
cu ale dumneavoastra? Incercati sa ganditi din perspectiva sa: cand erati
adolescent, nu-i asa ca aparitia unor cosuri era tragedie? Nu v-ar fi placut ca
un adult sa va inteleaga, in loc sa minimalizeze totul?
·
Refuz de a accepta o problema: „Nu avem ce
discuta”, „Eu nu vad o problema aici”. Strans legata de schimbarea subiectului,
aceasta bariera in comunicare apare cand adolescentul vine la dumneavoastra cu
o problema pe care o considerati neimportanta.
·
Acestea ar fi doar cateva bariere in comunicare.
Dar cuvintele in sine sunt doar primul nivel; nu numai prin cuvinte, ci si prin
tonul vocii interpreteaza o persoana ce fel de relatie are cu dumneavoastra.
Daca el/ea percepe lipsa de respect, de intelegere, de interes, atunci comunicarea
va esua, indiferent de ce intentii ati avea. Astfel, fiti atent nu doar la
mesaj, ci si la tonul folosit.
Pentru o comunicare eficienta, trebuie sa fiti siguri mereu ca adolescentul simte ca incercati sa il intelegeti, ca nu incercati sa il dominati, ca ii respectati dreptul la opinie, respectati faptul ca are propriile valori.
Aceste bariere in comunicare sunt inconstiente, sunt modele pe care le-ati invatat in jur, de cele mai multe ori de la proprii parinti. Treceti in revista lista inca o data si ganditi-va cate dintre aceste bariere le folositi cu proprii copii si cate le foloseau parintii cu dumneavoastra. Doriti ca fiul/ fiica dumneavoastra sa invete aceste modele negative de comportament?
Cand intr-o relatie lipseste intelegerea, empatia, comunicarea e ineficienta: puteti accepta situatia sau puteti incerca sa o ameliorati. Atentie: aceste modele de comunicare le folositi nu doar cu adolescentul, ci si cu alte persoane apropiate din viata dumneavoastra; urmariti-va cu atentie pentru a va surprinde cand apelati la unul sau altul dintre acestea si incepeti schimbarea!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu